Biroul de Credit 2020. Cat de repede se aproba un credit in aceasta perioada?



Peste 22% persoane fizice si peste 28% dintre persoanele juridice au decis sa amane ratele prin OUG nr. 37/2020 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de instituţii de credit şi IFN-uri anumitor categorii de debitori. Perioada pentru care plata ratelor a putut sa fie suspendata este intre 1 si 9 luni, dar nu mai mult de 30 Decembrie 2020. Acest lucru nu influenteaza in vre-un fel istoricul din Biroul de Credit, insa suspendarea ratelor este inregistrata. Clientii datornici au avut sanse mai mari sa plateasca restantele astfel imbunatatind istoricul din Biroul de Credit.

In concluzie, daca pentru creditor exista bonitate avand posibilitatea de plata a restantelor cu conditia amanarii ratelor viitoare, alegerea inghetarii creditului sau al creditelor a adus un beneficiu imens imbunatatind istoricul de credit.

In continuare un factor important pentru toti creditorii atat Banci cat si IFN-uri este istoricul din Biroul de Credit si scorul FICO in functie de care decid daca acorda imprumutul catre solicitant sau nu. Nevoia de creditare este in continuare in crestere atat pentru creditele ipotecare cat si pentru creditele pentru nevoi personale.

Creditorii au interesul in continuare sa acorde imprumuturi insa dupa aceasta experienta sunt mai selectivi in alegerea clientilor, un lucru care nu este deloc nou, aceste domenii fiind cotate la categoria riscant si inainte.

Cum au putut sa fie solicitate suspendarile ratelor?
Cele mai multe societati de creditare au ales sa faca aceasta operatiune cat mai simplu, prin solicitarea online folosind un formular. Amanarea platii ratelor ar putea fi posibila si in 2021, insa doar daca se va ajunge la un acord.

“Aş vrea să amintesc iarăşi un program care a fost o negociere nu foarte simplă, amânarea ratelor pentru clienţii băncilor, persoane fizice şi persoane juridice, cu până la 9 luni. Este cel mai generos program din Uniunea Europeană. A fost greu pentru că înseamnă costuri pentru sistemul bancar pe care acesta le-a acceptat în aceste condiţii dificile, dar uite că a funcţionat. Sunt peste 330.000 de clienţi care au beneficiat de aceasta facilitate şi acum bineînţeles ne...


gândim împreună cu sistemul bancar, şi aceasta este discuţia care urmează: ce facem după 1 ianuarie. Este clar că economia încă nu şi-a revenit şi s-ar putea să avem în continuare nevoie de astfel de facilităţi, şi atunci trebuie să găsim, tot împreună, soluţii după perioada de 1 ianuarie, ca nici sistemul bancar să nu sufere, nici clienţii băncilor şi nici economia. Ideea este că aşa cum am lucrat s-a văzut clar că poţi să menţii economia, să ai şi creştere şi veţi vedea că în trimestrul III vom avea o creştere economică faţă de trimestrul II şi per ansamblu, atunci când te asiguri că toţi cei care participă la acest proces economic nu sunt afectaţi negativ sau nu sunt cei care susţin tot costul. Am încercat să împărţim tot costul acestei crize şi să-l suportăm toţi, nu numai o anumită parte din economie”, a declarat Florin Cîţu.

“Ne uităm la mai multe variante, dar putem să ne gândim la o prelungire a acestei perioade. Dar, repet, acestea sunt scenarii pe care trebuie să le lucrăm cu sistemul bancar. Putem să plecăm de la o prelungire până la variante care sunt mai soft, pe anumite cazuri specifice unde vedem clar că oamenii nu pot. Sunt anumite sectoare în economie unde clar nu pot să-şi revină, oamenii rămân în şomaj tehnic, sau poate sunt închise datorită deciziilor guvernului şi atunci este nevoie de ajutor şi putem veni să susţinem. Deci pornim de la această variantă, în care putem să prelungim poate o perioadă sistemul actual şi până la variante mai soft. Luăm toate aceste variante în calcul. Aş vrea întâi să vedem, împreună cu sistemul bancar, efectele: ce s-a întâmplat până acum, ce costuri au însemnat aceste nouă luni aproape şi ce putem să vedem în viitor. Iarăşi este important, pentru că noi am putut să luăm această măsură în urma deciziei EBA (Autoritatea Bancară Europeană n.r.) în care băncile nu erau forţate să facă provizioane”, a afirmat Cîţu.